Tura a fost uşoară, o plimbare de relaxare pentru toată lumea. Traseul e potrivit pentru începători, chiar şi pentru cei care nu s-au mai dat niciodată cu caiacul.
Sunt foarte multe păsări –mii de raţe sălbatice, stârci şi celebrii cormorani care îi supără pe pescarii din Baia Mare.
Pe scurt, despre tură: Băieţii s-au lansat chiar mai jos de barajul de la Cătălina.
Au admirat râul Lăpuş, raţele , malurile înalte şi copacii fără frunze:
Au trecut de confluenţa c u Râul Săsar şi s-au îngozit de mizerie şi gunoaie, deci nimic nou despre Săsar.
In stanga-raul Sasar, dreapta-Lapus
S-au oprit să mănânce:
S-au oprit ca să mă sune –“Suntem bine, ne dăm, e soare si puţin frig!”
S-au oprit ca să facă poze la caiace:
Au ajuns şi la Someş:
Stanga-Lapusul, dreapta- Somesul
Cine s-a dat: Dragoş şi Robi, fiecare pe un Quest 9,5. Caiacele s-au comportat bine, au bătut cei 27 km fără să comenteze. Cum spunea prietenul nostru Robi : ”caiacele plutesc si iarna” , iar “caiacul nu e sport subacvatic”. Q.e.d.
Şi eu ce-am făcut în tot acest timp? Pentru cei foarte curioşi, am făcut o baclava –cea mai bună, mai dulce şi mai plină de nuci baclava , după o reţetă de pe blogul lui Adi Hădean:
La Mulţi Ani tuturor, să aveţi timp în 2012 să vă daţi mai mult decât în 2011! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu