Prin Delta Dunării, pâna la Marea Neagră

Tură solitară cu caiacul de la Mahmudia, la Sf.Gheorghe şi Sarinasuf

Guest post scris de Robert Gergely

    "Despre Delta Dunarii si partea nordica a litoralului toata lumea are cunostiinta si totodata nu stie mai nimic.Da, e o realitate, si pana nu mergi acolo nici nu vei afla prea multe.Ca e un taram mirific, rezervatie naturala, unde Dunarea se despleteste......o stim cu totii, inca din anii de scoala.Insa multe alte lucruri nu prea stim.....pana nu pasim (vaslim) pe-acolo.Si cu mine lucrurile au stat la fel.In 2010 am fost intaia data acolo, insa am umblat doar in cateva sectoare (Uzlina,Isac,apoi am mers pe Lacul Golovita si am traversat la Portita). Si am cam vazut la ce sa ma astept. Pentru anul acesta am incercat sa creionez un traseu dintr-o bucata insa vremea, si lungimea caiacului au scurtat nitel din plan. Insa un lucru e cert. Indiferent de modelul caiacului pe care-l aveti, se poate, daca iti doresti....
Eu am planuit sa pornesc din Mahmudia (unde langa port se poate lasa masina intr-o parcare platita-5-lei/zi), sa cobor pe bratul vechi al dunarii (Sf.Gheorghe) sa merg la Uzlina- canalul Uzlina- lacul Uzlina- lacul Isac- traversare apoi in canalul Perivolovca- iesit pe langa Lacul Taranova inapoi in bratul Dunarii, coborat la SF.Gheorghe, iesit in mare si cabotat (navigatie costiera) pana undeva spre Corbu, Navodari unde sa ma intalnesc cu Oana, Dragos, Madalina...


Despre pregatire sa mai spun cate ceva.Traseul l-am trasat pe harta, apoi de pe Google Earth am copiat si tiparit traseul pe format A4 (cu caroiajul de long/lat), cate o coala pt. fiecare zi...aprox.40-45km. Acestea incap foarte bine in husa pentru harta. Eu am folosit de la Hiko si totul a fost uscat pana la final, chiar cu marea montata. Pot spune ca cu o busola si harta te poti orienta pe toate canalele Deltei inclusiv in zona Dranov unde e labirint.
De dormit, am decis ca iau doua lucruri cu mine: pentru Delta hamacul (te scuteste de cautatul unui loc de cort, si curatarea acestuia) iar pentru zona litorala cortul. Ca alte lucruri utile am avut cu mine o pompa de apa, o padela demontabila- de rezerva, un carucior de caiac (indispensabil as zice), o frontala (de fapt doua-o Tikka, plus de rezerva si un duo belt de folosit (caci are o autonomie foarte mare). Pentru baut/gatit am luat apa la peturi de 2 l, iar peste zi am folosit un camel back care intra in vesta de salvare. Pentru baut am ales sa-mi iau peroton- un hidratant foarte bun- folosit si la bicicleta si pe munte- am facut doze mici in pungi (e sub forma de praf). Diluat cu apa e ok. Avantaje: pune inapoi sarurile si mineralele pierdute cu transpiratia, si poate fi bauta si apa chioara dupa ce s-a incalzit..
In rest ce folosesc toti: am luat o oglinda mica, un briceag, un patent multifunctional, ceva haine de schimb.....pe sectorul Deltei se poate vasli la haine normale (de munte), pe mare insa e bine sa ai ceva impermeabil sau neopren. Peste zi aveam puse in vesta (Orca de la Hiko e grozava, are o gramada de buzunare) batoane energizante, batoane de cereale, alune,etc.
Masa principala o luam seara. Faceam cate o supa si obligatoriu paste (pentru ca imi plac si contin multi carbohidrati, de care ai sigur nevoie). Am mai luat miere, in general lucruri ce contin multe calorii (si asta pentru ca mi-am propus sa trag in medie cate 10 ore pe zi minimum). Cu igiena personala,e ok. Poti sa te speli in fiecare zi/ seara si sa iei camasa noua asta daca mai ai pofta dupa 10-11 ore de tras, dar in ceea ce ma priveste m-am rezumat la strictul necesar. Mi-am mai 'compus' o trusa de prim-ajutor, incluzand ceva pansamente, dezinfectante, ceva de diaree, durere, febra....si impotriva insectelor......plasa pt insecte(care nu am folosit-o) precum si o rola de power tape si ceva lipici-pentru reparat caiacul la nevoie... si multe banane etanse, de litraje diferite....
Si nu uitati sa treceti pe la ARBDD, in Tulcea, pentru permisul de acces in rezervatie, se elibereaza pe o zi,o saptamana,un an (pe o saptamana 15 lei ).Dar cum vorba multa........mai bine in cateva imagini traseul,pe care l-am facut-ori pe care l-ati putea face si voi (sau l-ati facut).
In parcare unde mi-am lasat masina am inceput sa fac bagajele. Si am incarcat totul intr-un caiac recreational Quest 9.5 (e drept ca cu apa si mancarea am exagerat un picut, dar mi-am zis ca daca tot cara caiacul...)

Bagaje de tura..

Apoi l-am tarat pana la apa (caci pe carucior nu l-am putut pune...cand m-am pus in el, chiar eram curios daca va pluti (32l era doar apa):

   De pornit, am pornit deja destul de tarziu, ori fiind inceputul lui octombrie deja la ora 19 era intuneric:

Am vaslit si pe intuneric ceva vreme in fiecare zi pentru a avansa......  

Trebuie sa specific ca in ciuda faptului ca de regula dorm foarte bine oriunde, in tura aceasta nu am prea reusit. In prima noapte am prins o etapa de vanatoare de noapte, si uite-asa, pe cand s-adorm, cand un foc de arma, cand un urlat de lup, cand un guitat de porc, si sunetele veneau din diferite directii, dar noaptea a trecut...

Ziua a doua am pornit spre Uzlina-Isac-Perivolovca si am avut ce vedea...

Scoici!

Cand umbli noaptea ai sanse sa vezi si ce ziua nu... cainii enoti traiesc doar in Delta la noi.

 De dormit am ales sa dorm undeva in capatul canalului Perivolovca. Ideea era buna, doar ca....nici nu am apucat sa adorm bine, ca iar se auzi ceva....parca ardea ceva......chiar ca ardea! Cumva cineva a reusit sa aprinda stuful de pe Taranova. Si cum focul tot crestea, am gandit eu ca poate mai potrivit ar fi sa o tai de-acolo, inainte ca focul sa treaca canalul. Poate trecea, poate nu... Asa ca mai bine am impachetat si am luat-o la sanatoasa, asta undeva pe la miezul noptii. Pe bratul principal, am intalnit un domn, din Bucuresti, era la pescuit cu o barca mai mare, sunase deja la 112. Am povestit cu el o vreme, apoi am luat-o in jos usor, pana ce am gasit un loc numai bun de dormit. Si ca lemnul am adormit.In ziua urmatoare urma sa ies in mare, asa ca urma o zi deosebita. Traseul nu inceta sa ma farmece:

Am intalnit si un vas al marinei militare, tocmai tratau cu un pescar local:

Lucru interesant, pe tot parcursul Deltei poti intalni observatoare de pasari, insa atentie, se poate urca pana la ultimul nivel insa nu intrati pana ce nu va asigurati ca nu sunt cuiburi de viespi, si de regula sunt.



Apoi a urmat Sf. Gheorghe si iesirea in mare.  Inainte de Sf. Gheorghe, m-am schimbat in neopren, apoi am trecut pe langa oras cat mai discret. Ma gandeam eu ca nu trebuie sa atrag atentia in mod deosebit, fiind singur..Mi-am dorit sa vad pelicani si spre marea mea bucurie, 5 ma 'asteptau' in largul marii, pe-nserat...

Si-uite asa,am luat-o-n jos pe mare. Zone superbe, neumblate. Plaja neatinsa, doar salbaticie. La un moment dat am zarit un palc de copacei, si mi-am zis ca aici chiar ca somnul va fi dulce. Am tras la mal, am pus hamacul, am mancat si ...la somn.....au trecut pe langa mine vulpi, un neam de iepure mic, ce sa mai, eram singur si admiram spectacolul naturii, pe un ecran panoramic, stand in randul intai.....luna era aproape plina...si somnul,dulce somn......asta o vreme......ca iar se auzi ceva!

Deschid ochii, trag folia si ma uit......ce sa vad....un taur singuratic, isi freca spinarea de copacei, singurii care erau pe aici, si unde intamplator si eu ma aflam.

Acu ce sa fac......sa sar cu padela si frontala la el? Da, poate se sperie si fuge...dar daca totusi nu? Aici nu prea am unde fugi, nici unde ma ascunde, si in plus din cate locuri am mai fost, nici in crestele muntilor nu m-am simtit atat de izolat. De aici DOAR pe apa poti pleca, daca marea te lasa...Dar mi-a venit o idee. Mi-am pus castile, si am dat drumul la radio...asa am putut adormi. Macar nu-i auzeam respiratia si pasii pe langa mine, chit ca si dimineata tot aici a fost. Am incercat sa-l ignor, impachetand in timp ce ceata se ridica usor,si spectacolul continua....

La fel cum  si pe vremuri unii cautau diferite pasaje, precum celebrul pasaj de nord-vest, stiam si eu de un pasaj pe care l-am cautat si gasit, apoi traversat, tragand din greu caiacul pe uscat, si prin balti.....de altfel, pe intreg parcursul turei,aveam fixate obiective, iar cand le atingeam, sarbatoream, rasplatindu-ma cu cate-o ciocolata. Locuri anume in Romania, de-o frumusete aparte, si foarte multe lucruri pe care nu am reusit sa le pozez...Stiam de epava unui remorcher pe care am dorit sa o vad..



Vantul s-a pornit, marea s-a montat, asa ca am renuntat la pozat (nu tineam mortis sa fac baie- mai ales la cat de incarcat eram). Ca sa evit zona unde valurile faceau creasta mare si se spargeau, am intrat mai in larg. Kilometri intregi de plaja alba, cu copaci pana la mal, apoi kilometri intregi unde stuful intra pana in mare – unde nu prea ai optiuni de a iesi –(nu ai unde- e o zona strict protejata) -trebuie sa o depasesti, am vazut vidra de mare pe langa mine......

Scopul meu era sa ajung pana la Portita. A fost o zi petrecuta in caiac fara sa ies din el. Undeva dupa-masa, am zarit un stalp, far.Am zis ca e farul de la Portita asa ca  trag tare pana acolo, apoi ma odihnesc.Si cu vantul din fata, si valurile mari....m-a rupt. Cu cat ma apropiam mai mult de 'far' imi parea ca nu prea seamana cu ce vroiam eu...Nu, nu era farul....era un pilon de securizare a frontierei, radar,etc,  cum e unul si la Sf. Gheorghe.Eram tare dezamagit cand am realizat cat am parcurs din traseu...Realizam ca urmatoarele doua zile nu-mi sunt de ajuns in ritmul acesta sa ajung la intalnirea cu Dragos si ceilalti. Si chiar ca am tras...

Trag la mal, si caut alternative, mi-am zis.....   De fapt ajunsesem doar la Perisor. Era o constructie aproape finalizata, ceva privat. Am gasit si un canal in spate-canalul Perisor. Apoi, am zarit un om. Merg sa dau si eu buna seara, dar padela n-o las din mana. Eram sa zicem rezervat....Era, sa-i zicem un pescar local, care m-a invitat la el in rulota, care era usor mai pitita. M-a si ajutat sa duc caiacul acolo.....mai incolo mai erau si altii....Parea prietenos. De ceilalti nu stiu. M-a invitat sa dorm la el, chiar mi-a pus o rulota la dispozitie, care cica era libera pentru moment. Apoi mi-a povestit despre cum se mai dau 'gauri' pe la dansii, cum isi rezolva intre domniile lor neajunsurile, etc. Cica multi au "facultatea" facuta, unii ani mai multi, altii mai putini...cum lucreaza cu 'sculele' etc. Si m-a asigurat ca acolo nu este semnal...

In larg se vede platforma petroliera, cica la vreo 25km de tarm...Ei bine, am urcat pe o ghereta, de unde chipurile cu toate ca nu era semnal, l-am asigurat ca am prins o liniuta si am reusit sa trimit un mesaj prietenilor, cu locul unde ma aflu exact, in compania cui, cu toate detaliile' asta ma gandeam ca nu carecumva sa-i vina vreo idee, eu fiiind singur. Apoi i-am explicat cat sunt de obosit si ca m-as culca, iar din caiac nu am scos nimic. De fapt nici macar fusta nu am dat-o jos de pe caiac, pentru a nu se vedea ce e inauntru. Toata noaptea vantul a batut, iar eu, dormind iepureste, tresaream la orice zgomot, si verificam caiacul, ca nu carecumva sa......Dimineata urmatoare am facut doua trei poze pe acolo, fara sa fiu vazut, caci nu le prea plac aparatele de pozat, dupa care am plecat politicos, luandu-mi la revedere. Acel domn a fost chiar de treaba, dar nu aveam de unde stii. M-a condus la un debarcader, cum ii spunea el, Debarcaderul Braconierilor.....

Din clipa in care am ajuns pe apa, m-am simtit usurat si am cam taiat-o de pe acolo. Pe mal am mai intalnit cativa,cu tot felul de fete, dar eu plecam deja.....

Am pornit spre lacul Dranov,urmand sa prind canalul de centura care urma sa ma scoata pe langa lacul Razelm, undeva intre Plopul si Sarinasuf.  Multe canale colmatate, la un moment dat chiar credeam ca voi dormi o noapte in caiac, nereusind sa ies intr-o zi, dar am reusit pana seara.    Pe unul din canale aveam 5 gaste salbatice in fata, la cativa metri, si am mers impreuna asa cativa km. Canalele sunt drepte si lungi, chiar as zice foarte lungi, la un moment dat pierzi notiunea de distanta, nemaistiind cat ai mers si cat ti-a mai ramas. Intalnesti uneori lipoveni, oameni destul de dubiosi se zice, ca le cam plac lucrurile ce le gasesc si le pastreaza...

      La un moment dat am dat nas in nas cu unul ce impingea barca cu un par. L-am intrebat politicos daca i s-a stricat motorul..a sarit la mine, apoi tot asa de repede s-a facut nevazut pe un canal...De fapt bracona si nu vroia sa fie auzit, iar cu caiacul apari in liniste,si-i iei prin surprindere.

De ajuns, seara am ajuns undeva pe un canal ce se infunda, sa ies la mal. Era acolo o casuta, o Dacie veche, o barca si un om. Unde e o masina, e si un drum. Asa ca am decis sa ies, chit ca nu stiam la ce sa ma astept de la omul respectiv. Cu atata echipament ma simteam vulnerabil pe uscat, dar asta e, trebuia sa ies...Am dat buna seara, a incercat sa ma ajute, dar am refuzat, asigurandu-l ca vine cineva dupa mine...Si punand caiacul pe carucior, din padela am facut o oiste, iar cu o chinga am pus-o dupa umar.



Dupa 2 km am iesit la asfalt. Cum nu aveam chef sa ma arat prin sate noaptea, am decis sa o iau pe un camp, peste un deal ce ma scotea direct in Mahmudia si la masina. Au fost vreo 12km de mers iar la 1 dimineata am ajuns. Am trezit gazdele si am scos masina.

Da, am invatat cate ceva si anul acesta: ca indiferent ce caiac ai avea, daca vrei sa faci un traseu,se poate.

La anul sper sa pot merge iarasi, acum cunosc clar cum stau lucrurile, insa nu singur, ci cu Oana, Dragos si cine-o mai pofti.......
Si voi incerca sa merg cu un caiac mai lung si o padela mai iute..."

Text si poze: Robert Gergely