Dar cand am vazut pentru prima oara Wind Duo, la campionatul national de sea-kayaking din Estonia, am stiut ca ne vom lua si noi unul. Dincolo de finisarile impecabile cu care ne-au obisnuit prietenii nostri de la Tahe, la 6 metri si jumatate lungime si doar 59 cm latime, Wind Duo insemna viteeezzza.
Ne-a placut si profilul cocii intr-un « V » foarte ascutit si forma arcuita perfecta pentru valuri. In plus, este suficient de incapator pentru tot echipamentul necesar unei expeditii de doua saptamani. Mie mi-a placut cel mai mult mini-boxul din fata cockpitului, in care poti sa pui aparatul foto la indemana si ceva de mancare :)
Prima iesire in tandem am facut-o pe barajul Siriu, langa Nehoiu, judetul Buzau.
Barajul propriu-zis arata ca un mal mare de pamant si te duce cu gandul la toate documentarele cu catastrofe de pe Discovery, in special pentru ca sunt multe case locuite in imediata apropiere. Lacul are cam 11 km lungime , iar apa este foarte curata.
Barajul propriu-zis arata ca un mal mare de pamant si te duce cu gandul la toate documentarele cu catastrofe de pe Discovery, in special pentru ca sunt multe case locuite in imediata apropiere. Lacul are cam 11 km lungime , iar apa este foarte curata.
Am admirat frumusetile locului, sau cum se spune la noi « amestecul dintre vechi si nou ».
Avem si noi Gaudi, Romanian style..
Dezavantajul cand te dai la tandem este ca poti avea cu tine un coleg in caiac care vorbeste, canta, glumeste, tipa, iar vorbeste, te intreaba, iar canta..Nici vorba de linistea din mijlocul naturii , de murmurul valurilor, de clipocitul apei...
Apar si eu in poze..ura!
Poza pentru profilul de pe facebook
Caiacul este foarte rapid, raspunde imediat la orice impuls si cu toate ca este lung cat un camion, se manevreaza cu multa usurinta.
Am folosit carma pentru intoarcere pe spatiu mic, dar virajele obisnuite se iau foarte simplu doar din padela. Bineinteles ca fiecare manevra trebuie facuta in doi si trebuie sa te sincronizezi mai ales la schimbarea directiei.
Pirat inspectand corabia
Noi am avut noroc de putin vant si valuri. E surpinzator cum acest caiac a fost gandit sa treaca prin val, practic nu simti absolut nimic din cockpit, doar vezi valurile.
La fel cu caiacul meu Brittany, Wind Duo nu pare foarte stabil la prima vedere. De fapt nici nu este. Insa lipsa stabilitatii primare este compensata de stabilitatea secundara excelenta, de viteza si de confort.
Scaunele din dotare nu par foarte confortabile , dar este doar o impresie. Oricum , sunt foarte curioasa sa-l testam pe o mare agitata si vant foarte puternic, sa vedem de ce il cheama Wind.
Mini -boxul..mie mi-a incaput aparatul foto si recipientul de apa
Salut,
RăspundețiȘtergereAm o intrebare. Cum este drumul spre lacul Siriu ? E ok pentru o masina mica ? Ne bate gandul sa facem o vizita de sambata.
Multumesc.
Sper sa nu vina prea tarziu raspunsul dar drumul este bun. Drumul national Buzau-Brasov este foarte bun si coborarea la lac merge pentru cam toate masinile si chiar si pentru soferi mai fara aptitudini offroad. Coborarea la apa se face pe la coada lacului, e posibil totusi sa mai fie vreo cale de acces pentru ca am vazut masini pe cealalta parte de rau si ca traversare nu era decat un pod suspendat, pietonal. Am coborat pe acolo cu o Fiesta si cu o Astra cu arcuri sport, Fiesta mai are experiente offroad dar daca a trecut Astra trece cam orice.
RăspundețiȘtergereDa, drumul este bun pana la Siriu, se poate merge cu orice masina. Noi am coborat la lac pe un drum care incepe chiar la terasa din drum (cum vii dinspre Nehoiu), cu o masina mica, o vezi si in poze. Se poate cobori cu masina pana chiar pe mal.
RăspundețiȘtergereScuze ca n-am raspuns la timp, am fost plecata intr-o tura.
Salut,
RăspundețiȘtergereAm reusit sa ajungem pina la urma. Pina la Buzau a fost ok, am ajuns repede, dar nu ma asteptam sa fac asa mult de la Buzau la Siriu. Sint foarte multe sate si comune si esti obligat sa mergi incet. De asemenea sint si serpentine. Oricum a meritat efortul. Drumul pina la coada lacului este ok cu exceptia unei portiuni de vreo 10 metri unde cobori abrupt si urci iar. Problema nu ar fi panta sau rampa dar sint si cativa bolovani si gropi. Am avut ceva emotii insa am reusit sa trecem cu multa grija si frine multe.
Dupa ce am ajuns acolo, am umflat caiacele si le-am dat drumul la apa. Din pacate nu am mers prea mult, maxim 1 km pentru ca coechipiera mea a avut o mica durere de umar si ne-am oprit pe malul celalalt. Ne-am balacit un pic in apa si ne-am intors. Peisajul este foarte frumos si daca te indepartezi de masini si oameni, linistea este atit de mare incat il auzi pe celalalt vorbind de la cel putin cateva zeci de metri. Ceea ce m-a surprins a fost faptul ca nu am vazut asa multe deseuri. Acum doi ani am fost la Paltin si arata oribil. Oriunde te uitai pe mal erau numai sticle de plastic aruncate.
Ar fi interesant de aflat cum se ajunge pe celalalt mal. Dupa cum spunea Valyk se poate si ajunge si pe acolo dar nu stiu cum.
Multumesc pentru raspunsuri.
Ma bucur ca ai ajuns pana la urma, eu nu am mai fost acolo de anul trecut.
RăspundețiȘtergereDaca descoperiti drumul spre cealalata parte, te rog scrie-mi pe mail. Hai sa pastram locatiile curate si greu de atins pentru cei cativa care stiu sa le aprecieze.
Daca mai treci prin Nehoiu, supermaketul din centru are niste masline extraordinare, umplute cu migdale sau somon..N-am mai gasit nicaieri in Bucuresti asa ceva :) :)
Am descoperit drumul, trebuia doar sa studiez o harta mai buna. Daca vrei pot trimite ruta pe mail dar daca vor sa ajunga undeva sa faca praf un loc o vor face sigur. Cel mai bun exemplu este chiar din zona Siriu. Am avut noroc ca am urcat la Lacul Vulturilor pe o vreme ploioasa si am ochit de la distanta mare si ceva capre negre, altfel malul lacului ar fi fost plin de masini de teren si ATV-uri. Chiar ne intrebau proprietarii pensiunii daca nu erau acolo ATV-uri, in ideea ca ne-am fi simtit mai bine daca erau, prezentau asta ca pe o atractie dar pe noi ne-a convins sa nu ne mai incercam norocul inca o data. Am vazut lacul ca unici vizitatori in ziua respectiva, in liniste si vreau sa raman cu imaginea asta. Poate incercam o tura de iarna dar pe vreme buna sigur nu mai ajung acolo.
RăspundețiȘtergereCred ca cei care vizitaeza acest blog nu sunt genul care sa vaneze locuri neatinse si apoi sa fie primii care arunca pet-ul. S-au poate are cineva suport de gratar montat la caiac. :))
RăspundețiȘtergereNu zic ca cei care citesc blogul arunca pet-ul, cred ca noi caiacistii suntem foarte afectati de mizeria din apa si de pe maluri ca sa mai continuam dezastrul..
RăspundețiȘtergereMai stiu eu locuri frumoase, neatinse si s-au facut praf ca s-a dus vorba. Spui la prieteni, ei la prietenii lor, toti pun poze pe facebook ca sa se laude pe unde au fost si ce minunatie au gasit si uite asa se strica..Dupa un an gasesti locul plin de gunoaie.Din pacate asta e tara in care traim si trebuie sa ne adaptam.